Book Creator
 Add this page to your book

Book Creator
 Remove this page from your book  

 Manage book (0 page(s))

 Help

Particule în suspensie, PM 10, PM2.5 și PM1. Acestea reprezintă un amestec complex de particule foarte mici și picături de lichid, care trec de filtrele biologice ale nasului și gâtului şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații, intoxicări sau alte afecțiuni respiratorii grave, inclusiv cancer pulmonar.

Surse naturale:

• erupții vulcanice
• eroziunea rocilor furtuni de nisip
• dispersia polenului.

Surse antropice:

• activitatea industrială
• sistemul de încălzire a populației
• centralele termoelectrice
• Traficul rutier contribuie la poluarea cu pulberi produsă de pneurile mașinilor atât la oprirea acestora cât și datorită arderilor incomplete.

Conform legislației din România nivelul particulelor în suspensie PM2,5 nu trebuie să depășească valoarea anuală de 20 ug/m3 pe an. Această țintă trebuie atinsă, ca medie anuală, până în 2020.

Norme

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Particule în suspensie – PM10

LEGEA nr. 104 din 15 iunie 2011 Particule în suspensie – PM2,5

Poluarea aerului (wikipedia)

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestec de monoxid de carbon şi compuşi organici proveniţi din combustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii şi de dioxid de sulf de la impurităţile din combustibili. În timp ce smogul reacţionează cu oxigenul, acizii organici şi sulfurici se condensează sub formă de picături, înteţind ceaţa. Până în secolul al XX-lea smogul devenise deja un pericol major pentru sănătate.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra oraşelor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este cauzat de combustia în motoarele autovehiculelor şi ale avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot şi eliberează hidrocarburi din combustibilii nearşi. Razele solare fac ca oxizii de azot şi hidrocarburile să se combine şi să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă cauciucul, răneşte plantele şi irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în substanţe care se condensează şi formează o ceaţă vizibilă şi pătrunzătoare.

Majoritatea poluanţilor sunt eventual „spălaţi” de către ploaie, zăpadă sau ceaţă, dar după ce au parcurs distanţe mari, uneori chiar continente. În timp ce poluanţii se adună în atmosferă, oxizii de sulf şi de azot sunt transformaţi în acizi care se combină cu ploaia. Această ploaie acidă cade peste lacuri şi păduri unde poate duce la moartea peştilor sau plantelor şi poate să afecteze întregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile şi pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de viaţă. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa şi estul Statelor Unite şi Canadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze şi sănătatea umană şi obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice din piatră şi faţade din Roma, Atena şi Londra.

Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este încălzirea globală, o creştere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentraţia de dioxid de carbon din atmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon şi alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radiaţiile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca temperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendinţă pare a fi o schimbare minoră, creşterea ar face ca Pământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând probabil tiparul climatic, afectând producţia agricolă, modificând distribuţia animalelor şi plantelor şi crescând nivelul mării.

Poluarea aerului poate să afecteze zona superioară a atmosferei, numită stratosferă. Producţia excesivă a compuşilor care conţin clor cum ar fi clorofluorocarbonaţii (CFC) (compuşi folosiţi până recent în frigidere, aparate de aer condiţionat şi în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a redus stratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea directă la razele solare a afectat viaţa acvatică şi terestră şi ameninţă sănătatea oamenilor din zonele sudice ale planetei.

Efecte asupra sănătăţii populaţiei:

Dimensiunea particulelor este direct legată de potențialul de a cauza efecte. O problemă importantă o reprezintă particulele cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Copiii cu vârsta mai mică de 15 ani inhalează mai mult aer, și în consecință mai mulți poluanți. Ei respiră mai repede decât adulții și tind să respire mai mult pe gură, ocolind practic filtrul natural din nas. Sunt în mod special vulnerabili, deoarece plămânii lor nu sunt dezvoltați, iar țesutul pulmonar care se dezvoltă în copilărie este mai sensibil. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.

PM 2.5 sunt cele mai periculoase pulberi în suspensie detectabile în aer, în special în oraşele mari. Celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare. Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate “ucide”, iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire.

“Aerul poluat este un factor major, alături de fumat, în generarea multiplelor afecțiuni respiratorii și cardiovasculare. Doar cunoscând nivelul de poluanți în lume și în România putem să construim un program de prevenție și o strategie completă care să curprindă: avertismente pentru populație în momentele cu valori aeriene poluante crescute, educarea populației pentru a deveni ecologiști prin comportamentul lor, susținerea programelor de înlocuire a mașinilor Diesel cu mașini hibrid sau electrice sau încurajarea politicilor de reîmpădurire.” - Prof. Florin Mihălțan - Medic Primar Pneumologie, Profesor Universitar.

Poluarea aerului Acţiunea umană asupra atmosferei Pământului poate lua multe forme şi a existat de când oamenii au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire şi gătitul alimentelor. În timpul revoluţiei industriale (secolele XVIII şi XIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră.

Sursele pentru datele de mai sus se regasesc in link-urile de mai jos

Preluare de la stropdeaer

Ești tot timpul interesat de calitatea aerului ?
Îți place să îți iei informația din mai multe surse?
Venim în ajutorul tău și îți lăsăm mai multe variante.

Rețele private realizate cu ajutorul cetățenilor :

1.https://sensor.community/en/
2.https://aqi.eco/ro/map sau https://stropdeaer.aqi.eco/ro
3.https://www.uradmonitor.com/
4.https://airly.eu/map/en/
5.https://www.purpleair.com
6.https://platform.hackair.eu/
7.https://waqi.info/ sau https://aqicn.org/
8.https://www.iqair.com/
9.https://breezometer.com/air-quality-map/
10.https://pollution.ro/

Pentru București :

https://aerlive.ro/

Desigur nu am uitat de https://pulse.eco/ , doar că ei nu au o hartă generală ca și overview.

Rețele oficiale Europa :
11.https://airindex.eea.europa.eu/Map/AQI/Viewer/

Rețele oficiale România:
12.https://www.calitateaer.ro/

Ar mai fi:

https://www.airqualitynow.eu/